Start

2025
Strângem gunoaiele de pe Ruda, Măgureni
Schimbarea nu vine de sus, din cer sau de la autorități. Schimbarea se face cu pași mici, de jos în sus, de la fiecare dintre noi. Toți ne dorim „o țară ca afară”, dar să o facă altcineva. Cine ? Păi nu prea știm…statul poate. Statul suntem noi toți, deși nu prea înțelegem cum vine asta.
Între timp, gunoaiele se adună pe câmp, la marginea pădurii, pe malurile râurilor, adică prin toate zonele alea frumoase unde ne place atât de mult să petrecem timp liber și cu care ne lăudăm că sunt „un picior de plai, o gură de rai”….
Raiul nostru se cam umple de mucegai. Noi de la Via Muntenia nu vrem să se întâmple asta. Pentru că ne pasă, am început să strângem gunoaiele de pe Ruda, locul de picnic vestit al comunei Măgureni. Liviu a mobilizat echipa Primăriei și a adunat vreo 20 de saci de deșeuri, de pe o suprafatță de câțiva zeci de metri, în zona Tarnă. A găsit de toate: plastic, textil, menajer.



Și este doar o mică parte din gunoaiele aruncate în natură. Albia râului Provița este sufocată.
Credem că o campanie de conștientizare la nivelul fiecărui locuitor ar fi foarte utilă. Dacă fiecare om ar colecta în locurile special amenajate deșeurile produse și ar încerca să strângă măcar un pic din gunoaiele aflate în natură, s-ar vedea diferența. Suntem responsabili de produsul cumpărat chiar și atunci când nu mai avem nevoie de el. Iar legi sunt în acest sens. E nevoie doar de puțină bunăvoință. Ce spuneți, încercăm?
Liviu va continua campania lui de conștientizare iar cine dorește să i se alăture este binevenit.
2024
Ferma Vieții din Homorâciu inclusă pe Via Muntenia

Via Muntenia continuă să se extindă și grație unor prieteni noi, care au îmbrățișat de îndată această idee, de a scoate din anonimat minunatele trasee culturale, turistice și sportive, ce duc drumețul prin natură, istorie și tradiții. Acești noi prieteni, care se numesc Evolor (producător de vopsele și lacuri din județul Vâlcea) și Poiana Fermecată (fabrică de delicatesuri dulci din Bughea de Jos, județul Argeș) au donat câteva sute de indicatoare pentru marcajul Viei Muntenia. Și voi fi alături de noi în continuare, pentru a ne ajuta să marcăm porțiuni cât mai mari de drum!
În ultima perioadă, am pus semnele Viei Muntenia pe un traseu de 30 km. Acesta cuprinde drumul medieval dintre Ștefești și Slănic, drumul roman dintre Slănic și Homorâciu, traversează DN1A, coboară în paralel cu râul Teleajen și o ia la dreapta prin Valea Stâlpului, până la Vălenii de Munte.
Sunt în total 308 de kilometri marcați pe Via Muntenia, 161 km pe Drumul lui Mihai Viteazul (între Măgureni și Berevoiești) și 147 km pe Drumul Doamnei Neaga (între Măgureni și Năieni).




Cum în zonă se află numeroase atracții turistice, nu puteam să ratăm Ferma Vieții din Homorâciu (Prahova), un parc-livadă de 7 hectare, binecunoscut pentru festivalurile sale, dar și pentru ofertele de sejururi pentru rulote și corturi. Turiștii neconformiști de toate vârstele au îndrăgit acest loc pentru evenimentele socio-culturale organizate aici, pentru tabere și ateliere, pentru viața la fermă dar și pentru plăcerea de a petrece timp împreună.
Pe Via Muntenia puteți trăi nenumărate astfel de experiențe, iar noi vă vom ajuta să le descoperiți!


Evenimente pe Via Muntenia - Karpatia Horse Show

Pe Via Muntenia se întâmplă mereu lucruri plăcute și variate. În ultimul week-end din septembrie, de exemplu, a fost Karpatia Horse Show, pe domeniul Cantacuzino, zis și Micului Trianon, de la Florești – un mare eveniment de echitație, pentru toate vârstele. A fost spectacol nu numai cu cai, căruțe sau obstacole, dar și cu mașini și haine de epocă, muzică și dans.
La acest eveniment cu ștaif s-au dus și Mirela cu Liviu, să le povestească oamenilor despre Via Muntenia.

Le-au spus că este lungă și frumoasă și că mai pot fi petreceri ca aceasta și prin alte părți. Poate și pentru alte sporturi, iată o invitație să le descoperiți. Noi vă încurajăm să faceți mișcare în aer liber, să vedeți peisaje minunate și să vă bucurați de cultura locală și specificul muntenesc.



La răcoare cu bucurie, în grădină
Anul acesta am fost din nou alături de copii în Săptămâna Bucuriei, desfășurată între 15 și 21 iulie. Eveniment deja cu tradiție al Parohiei din Satul Banului (comuna Măgureni), Săptămâna Bucuriei este o tabără de învățătură prin activități practice, inițiată de preotul paroh, pentru copiii satului.
O zi din această săptămână au petrecut-o copiii în Grădina Printre Măguri, căutând răcoarea pe scena de sub nuc. Cu ajutorul câtorva animatori inimoși de la Liceul Pedagogoc din Ploiești, cei aproximativ 50 de copii au fost implicați în diverse activități artistice. Cu mare bucurie, ei au cântat, au dansat, au interpretat scenete de teatru și pregătiseră chiar și cântări la chitară la foc de tabără. Din păcate, ploaia le-a stricat planurile….
Dar ziua a fost oricum plină de energie și de voie bună!



Un deceniu „Printre Măguri”: 5-7 iulie

Un festival care a crescut frumos în zece ani – „Printre Măguri – muzică, sport și arte frumoase” este și va rămâne înainte de toate un loc al prieteniei, un loc în care artiștii și publicul conviețuiesc și se îmbină armonios. 2024 a fost un an aniversar, nu atât de bilanț, cât mai ales de bucurie că am reușit să creăm un spațiu în care oamenii să se simtă bine. Pentru trei zile ne-am bucurat împreună cu artiștii și cu publicul nostru de soare, de vară, de aer curat, de sport, de natură și de muzică pe măsură.
Cântăreți: Marius Matache, Cătălin Stepa, Claudia Șerdan, Țapinarii, Dinu Olărașu, Stema, Dan Byron și Doru Trașcău, Antract, Oliver Ciobanu, Ovidiu Mihăilescu, Adrian Beznă, Sorin Poclitaru, Krypton Acustic, Alifantis & Zan, Taxi, Mircea Vintilă & Vali Vătuiu.
Activități în grădina „Printre Măguri”
Bunătăți și nu numai din grădina „Printre Măguri”
Curățăm Via Muntenia
Via Muntenia e lungă, nu putem noi singuri să adunăm gunoaiele pe tot traseul ei, dar împreună cu fanii noștri poate reușim să șlefuim comportamente. Până la urmă e vorba doar de puțină bunăvoință, de a fi mai empatici cu natura și de a renunța la „comoditatea” de a arunca oriunde resturile de care nu mai avem nevoie. Liviu s-a mobilizat și i-a mobilizat și pe prietenii lui din Ocnița, care au venit în frunte cu primarul Barcău Eduard să strângă gunoaiele lăsate în drum. Mulțumim tuturor pentru implicare și felicitări !

În același timp el și cu voluntarii din primăria comunei Măgureni au curățat zona Țarna, pe distanță de 2 km, între Măgureni și Provița de Jos. Intenția este să rostogolească mai departe acest ”bulgăre de curățenie„ cum îl numește el și să ducă acest exemplu în comunele Provița de Sus și de Jos și în orașul Câmpina.
Ne-am dori să fim cât mai mulți cei cărora ne pasă de natură și să-i putem presa pe cei nepăsători să aibă mai mult respect față de mediu și față de semenii lor. Să înțeleagă că este un gest pur și simplu rușinos să rănești natura în care cu toții trăim. Așa că Liviu vă așteaptă să vă alăturați demersului lui de a curăța, dar și de a păstra natura curată. Și de ce nu, de a încerca să schimbăm comportamente.



Pe Vârful Biții, în ziua iubirii și a bunei dispoziții
Sâmbătă de Dragobete, am avut treabă toată ziua. Ne-am adunat vreo 30 la Km 0 și am pornit pe Via Muntenia într-un traseu cardio care a durat în jur de șase ore. Și în care am putut să ardem multe calorii ! Drumul a fost în mare parte prin pădure, pe povârniș neasfaltat, cu urcări și coborâri spectaculoase, o adevărată provocare pentru mușchi. Punctul terminus, Vf Biții, înalt de peste 560 de metri a oferit o panoramă superbă asupra localității Ocnița, celebră pentru resursele sale de sare.



Povestea spune că pe vremuri în zona Ocniței se gasea atât de mută sare, încât se putea plăti în acest mineral tot tributul Țării Românești către Înalta Poartă. Sarea a fost exploatată aici din cele mai vechi timpuri, fiind considerată în antichitate o resursă extrem de prețioasă. A fost denumită aurul alb și în plus a dat denumirea de salariu, întrucât acest cuvânt provine din latinescul „salarium“ care însemna, pe vremea romanilor, cota de sare pe care o primeau soldaţii drept plată suplimentară la soldă. Pe vremea Imperiului Roman, sarea era o importantă monedă de schimb fiind folosită și la conservarea cărnii.

La Ocnița se află și acum importante resurse de sare. De pe Vf Biții am am putut vedea pete de un alb murdar sub vegetația care acoperă dealurile, care este evident sare. De asemenea, tot aici se găsește apă sărată care provine de la izvoare subterane și de la apa de ploaie care umezeste solul sărat.
După ora de istorie și geologie ținută de Razvan pe promontoriu, am luat-o la vale spre Măgureni. Acolo, în Satul Banului, ne aștepta o masă copiosă, la Satul Banului Guest House, unde l-am sărbătorit cum se cuvine pe zglobiul Dragobete. Se pare că el ne va aduce primăvara.
Marcaje noi pe Via Muntenia
Continuăm să marcăm Via Muntenia și pe direcția Focșani, adică pe Drumul doamnei Neaga. Cei 27 de kilometri dintre Măgureni și Poiana Câmpina poartă deja însemnele Viei Muntenia. Anul acesta am început cu porțiunea dintre Călugăreni – Gura Vadului – Năieni, adică vreo 25 de km. Drumul urmează coama dealului, traversând cătune străvechi, în care parcă timpul și istoria au stat în loc. Este un un fel muzeu în aer liber care cuprinde vestigii precum așezările tracice, Biserica dintr-o piatră, Chilia lui Ambrozie, luând-o apoi spre Vârful Istrița și coborând spre Sărata Monteoru.




2023
La răscruce de drumuri
Întâmplarea a făcut ca Via Transilvanica „să întretaie”, sugestiv vorbind, Via Muntenia. Inițiatorii Viei Transilvanica au vizitat comunitatea cartierului Slobozia din Câmpina, la invitația părintelui Petru Moga, care păstorește parohia Sfântul Nicolae din localitate. Prietenul nostru Liviu a fost să-i întâlnească pe frații Ușeriu, să le asculte povestea de succes, proiectele de viitor și să cunoască oameni pasionați de călătorii. Sperăm să avem cât mai multe aventuri frumoase, cu și pentru comunități, pe cele două Vii!

Sesiune de informare “Afla mai multe despre cancerul de sân”

Peste 50 de femei din Măgureni au beneficiat de consiliere, consult medical și ecografie mamară gratuite oferite de Asociația Pe scurt, în cadrul proiectului „Învinge cancerul!”.
Ele au aflat astfel cât de importantă este prevenția și depistarea precoce a acestei boli sau a altor afecţiuni ale sânului şi au primit îndrumare pentru eventuale investigaţii ulterioare.
Educarea populaţiei pentru prevenţie şi depistare precoce înseamnă o speranţă de viaţă mai mare pentru 90% dintre femeile diagnosticate, spun statisticile.
Asociația Drumuri printre Măguri a sprijinit organizarea acestui eveniment în Măgureni.



La pas prin Câmpulung în Săptămâna Bucuriei

La inițiativa preotului din sat, copiii din Măgureni au pornit în recunoaștere pe Via Muntenia. De data aceasta au ales orașul Câmpulung, oraș de reședință și fostă capitală a Țării Românești. Colegul nostru Liviu i-a însoțit, și, împreună cu Caludiu Călcai, profesor de istorie și prieten al Viei Muntenia, au organizat o « lecție » interactiva de istorie și civilizație. Astfel, Claudiu, care locuiește în Campulung, i-a invitat pe copii în Grădina Publică « Merci » și i-a plimbat imaginar prin toată istoria orașului, de la origini, când localitatea era frontieră de est a Daciei, până în epoca modernă,

când a fost stațiune montană și de vacanță pentru vilegiaturiștii de la câmpie, care pe timpul verii căutau răcoarea munților și a pădurilor. Campulungul a fost recunoscut și pentru aerul sau curat : pe vremea când tuberculoza nu avea leac, medicii trimiteau aici bolnavii pentru a încetini avansul bolii.
Grădina Publică nu a fost aleasă întâmplător. Parcul are o semnificație aparte pentru cei din Câmpulung, aici fiind un loc de socializare și de rendez-vous în perioada interbelică, atunci când tinerii se plimbau și aruncau cu confetti spre domnișoarele elegante, gest foarte apreciat la vremea respectivă, la care ele răspundeau cu un zâmbitor « merci !».
Copiilor însă li s-a spus că la finalul lecției urmează un joc, prin care vor dovedi cunoștințele dobândite despre oraș. Au intrat cu placere în joc și au identificat trei specii de arbori din parc, au găsit busturi ale personajelor istorice despre care le-a povestit Claudiu, au identificat pe gardurile grădinii stema Țării Românești, precum și alte obiecte alese aleatoriu din Grădina Publică.



Lecția de literatură a cuprins un concurs de investigație prin oraș, în urma căruia ei trebuia să descopere reclama celebrului atelier de pălării Mageanu, din piesa Titanic Vals a lui Tudor Mușatescu, situat pe același Bulevard Pardon.
Ziua s-a încheiat cu vizitarea Mănăstirii Negru Vodă și a Curții Domnești. Au fost câteva ore de odihnă activă în Câmpulung, prilej de vizitat orașul, dar si de cunoastere a istoriei acestuia, a culturii si a naturii, adică a unei bucati complete din Via Muntenia. O inițiativă lăudabilă a preotului din Măgureni în cadrul evenimentului Săptămână Bucuriei, al parohiei din comună. Multumirile noastre merg si catre Claudiu care i-a implicat pe copii intr-un program atat de deosebit !

Să cunoaștem Via Muntenia într-un weekend cu prietenii
La un sfârșit de săptămână toridă de iulie mai mulți prieteni din București au evadat pe Via Muntenia. La km 0 au găsit răcoarea, verdeața și liniștea pe care le căutau. În prima zi au văzut Râpa Comorii din Măgureni, cea mai populară atracție turistică a locului, care oferă o panoramă asupra Bucegilor, crucii de pe Caraiman, munților Baiului și părții superioare a Văii Proviței.
Apoi au coborât pe aleile mirifice spre comuna Iedera, pe lângă troița sfântului Anton până în valea unde au fost descoperite urme ale unei așezări dacice. Ziua s-a încheiat cu foc de tabără, cină din ceaun și dans sub clar de lună, în grădina lui Liviu.






A doua zi a fost dedicată culturii și istoriei locale: castelul Iulia Hașdeu, casa memorială a lui Nicolae Grigorescu din Câmpina, mănăstirea și curtea domnească Brebu de pe vremea lui Matei Basarab au fost obiectivele turistice care se pot vizita pe orice vreme. Păstrăvăria Doftana din satul Lunca Mare de lângă Câmpina a fost obiectivul de neratat pe Via Muntenia, pentru că aici se servesc mese copioase, făcute după rețete boierești transmise din generație în generație.
Excursia a fost o serie de experiențe culturale, culinare și moderat sportive pe cărările ce alcătuiesc Via Muntenia.
Festivalul Printre Măguri - muzică, sport și arte frumoase 2023
Grădina lui Liviu a fost și în acest an neîncăpătoare. Prietenii festivalului s-au adunat cu mic cu mare de vineri până duminica (7-9 iulie) pentru un week-end de petreceri. A fost muzica, a fost dans, au fost ture de bicicletă, foc cu cântece de tabără până în zori și muuuultă voie bună. Am avut chiar și o cerere în căsătorie în direct, de pe scenă, pe timpul de cântat al lui Emeric. Frumos!
Pe scena din gradina cu mioros de fan cosit de la marginea satului Măgureni ne-au încântat vineri Cristina Lupu, Cristi Dumitrașcu & Planul B, Bucium și Bosquito, iar sâmbăta Mugur Prundea, Romeo Mocanu,, Bogdan Olaru, Emeric Imre Trio, Semnal M, IRIS – Cristi Minculescu, Valter & Boro. Bonusul de duminică a fost concertul lui Mircea Vintilã & Vali Vãtuiu.
De asemenea, am avut și meșterii populari, care au pregătit bucate tradiționale din zona muntenească, prcum și produse din piele sau artizanale.
Grădina a rămas deschisă pentru trei zile de relaxare, hoinăreală, jocuri sau plajă pe malurile râului Prahovița.
Un popas pe Via Muntenia: Castelul Iulia Hasdeu in prag de sarbatoare

Odata ajuns la Campina, calatorul nu poate rata Castelul- Muzeu Iulia Hasdeu, o bijuterie arhitectonica, construit dupa planurile proprii ale savantului Bogdan Petriceicu Hasdeu si dedicat memoriei fiicei sale, Iulia. In data de 2 iulie, castelul imbraca haine de sarbatoare, caci acesta era ziua in care scriitorul isi sarbatorea cele doua Iulii din viata sa: sotia si fiica, ce purtau acelasi nume.
Via Muntenia trece pe la poarta castelului. Am fost si noi acolo, in data de 2 iulie, ne-am prezentat si am sarbatorit prin muzica, dans, pictura, teatru ilustra familie Hasdeu, atat de iubitoare de arta. Anul acesta, la inițiativa noului director al muzeului, Aura Dobre, „Sărbătoarea celor 2 Iulii” a stat sub semnul “mesajelor pentru Iulia”, primite din partea publicului.




In timpul campaniei premergatoare evenimentului, oamenii au putut trimite pe conturile de social media ale muzeului ceea ce au considerat ei ca ar vrea sa transmita Iuliei, iar cele mai vizualizate mesaje au fost selectate de organizatori pentru a fi citite in zi de sarbatoare.
A urmat un concert de muzică clasică cu scurte pauze de pozie. Invitații au fost artiști și artizani din Câmpina și localitățile invecinate. În final publicul a fost încântat de un moment de muzică electronică pe teme bizantine (grecești) compus și interpretat de Mihai Alexandru (Provița).
Ca surprize: o superba expoziție de costume populare autentice, lansarea lumânării parfumate “Iulia” cu arome de primăvara – liliac alb și lăcrămioare, prezentarea în premieră a tortului, prăjiturilor și bomboanelor din gama “Iulia”, realizate de cofetari din Câmpina, precum si expunerea tabloului “Margarete pentru Iulia”, o acuarelă pictata de o membră a Asociației Artiștilor Plastici Câmpina.
Aceasta sarbatoare se doreste a fi o Zi a orasului Campina, care sa fie celebrata an de an. Cum simbolistica este foarte puternica pentru locuitorii orasului si nu numai, are toate sansele de a deveni o traditie pentru campineni.
În jurul Câmpulungului – incursiune pe două roți în istorie și geografie

În 18 martie, într-o zi de sâmbătă însorită, ne-am adunat cu mic, cu mare – vreo 25 la număr- să vedem Câmpulungul de sus, să-i cunoaștem trecutul, dar și relieful care îl înconjoară. De pe dealuri, Câmpulungul ne-a apărut ca o depresiune în jurul râului Târgului, un câmp lung, care a dat ulterior numele acestui oraș frumos, prima capitală a Țării Românești. Am avut alături de noi doi ghizi inimoși, profesorul de istorie Caludiu Călcâi, de la Școala gimnazială Nanu Muscel și împreună cu un alt biciclist pătimaș, Valentin Oprisoiu.
Din Câmpulung am luat drulmul Bughii de Jos și apoi prin Hulubești, până sus în vârf.

De acolo priveliștea este superbă, se văd munții Iezer, cu piscurile Păpușa, Bucegi și Leaota, iar în departare Mățăul, cel mai înalt deal de la noi, de peste 1000 de metri. Am contnuat pe DN73C, prin comuna Godeni, și ne-am oprit să admirăm priveliștea din Capu Piscului, de unde se văd foarte frumos munții Făgăraș, dar și orașul Câmpulung.
Pe vîrful Capu Piscului, am făcut pauza de istorie și i-am dat cuvîntul lui Caludiu, care ne-a povestit despre Monumentul drumarilor (ridicat acolo), legendele medievale ale Câpulungului, despre Negru Vodă și Basarab I, despre Curtea Domnească, biserici și alte momunente, cum ar fi Turnul Clopotniței din Curte, cel mai înalt turn medieval din Țara Românească.



O tură intensă, de 7-8 ore, cu multă mișcare și voie bună, în care am îmbinat cultură, istorie, geografie, aer curat și mult soare într-un peisaj de o frumusețe rară.
Post scriptum: Pentru cine alege trenul ca mijloc de locomoție până la Câmpulung, anunțăm că legătura de la Golești de face cu un tren de epocă, pe bune 🙂 . Este un vagon construit în 1921, care merge foarte bine și oferă călătorilor senzații de ani ’20 . Aș recomanda această călătorie în acest simpatic tren, dacă ar fi și curat. Eterna poveste de la noi, curățenia! Altfel, această „mocăniță” spațioasă de Câmpulung oferă o reală plăcere de a călători, întrucît drumul de la Golești la Câmpulung durează o oră și jumătate, iar peisajele de o parte și de alta sunt minunate.


2022
Picnic pe Vârful Ciortea cu bicicleta
A fost o escapadă într-o zi frumoasă de septembrie (sâmbătă, 24) cu bicicleta, până pe Vârful Ciortea din județul Prahova.
Ne-am dat întâlnire în fața Primăriei din satul Podgoria, comuna Tătaru (județul Prahova) și apoi am pornit la drum. Am mers o porțiune pe șosea, apoi pe drum neasfaltat, pe dealuri. Traseul străbate satele Tătaru, Călugăreni, dealul Ciortea, iar pentru cine mai dorește, poate continua încă 16 km până Tohani.
Pe vârful Ciortea a fost pauza de picnic, primarul din Tătaru a făcut cinste cu must și pastramă.




Traseul este o porțiune de aproximativ 10 km din Via Muntenia, prin locuri neumblate, neștiute, dar nu sălbatice. Drumul trece peste dealuri și prin păduri și urcă până la 619 metri, cât are această culme din Dealurile Istriței, Subcarpații de Curbură.
Priveliștea panoramică din Vf. Ciortea cuprinde Carpații și multi zeci de km de câmpie. Numele dealului a fost dat de slavii stabiliți în această zonă în secolul al VI-lea și însemna “dracul”. De-a lungul vremii a fost o fortăreața naturală și un excepțional loc de refugiu în războaiele cu turcii. Lui Mihai Viteazul, citadela Ciortea – Istriţa i-a servit ca manevră de întârziere a invadatorilor, până la sosirea ajutoarelor.
NB După ideea primarului comunei Tătaru, dl Ionuț Popa, împreună cu Asociația Drumuri printre Măguri, și a altor câțiva oameni inimoși din zonă.



Vino cu noi pe ”Via Muntenia” la Focșani !
Împreună cu Primăria Municipiului Focșani și Centrul Cultural Vrancea am lansat Via Muntenia la Focșani, duminică, 18 septembrie, lângă „Borna de hotar” a Focșaniului, punctul de plecare pe Via Muntenia din partea de est.
Ne-am adunat cu toții în Piața Unirii unde am ascultat istoria ”Bornei de hotar”, apoi am plecat pe Drumul Vinului din Podgoria Cotești către Primăria Cîrligele unde am văzut cum se face vinul după un obicei vechi al locului. ”Meșteșugul Vinului” este conservat cu sfințenie de artiștii de la Ansamblul ”Țara Vrancei”.
Primăria din comuna Cârligele a pregătit în mijlocul satului o petrecere câmpenească, cu vin, must, muzică de petrecere din zona Vrancei și o horă pe cinste.
Via Muntenia are multe minuni de arătat în Vrancea, vă invităm să le descoperiți !
Festivalul Printre Măguri
Este unul din evenimentele consacrate pe Via Muntenia. Ajuns la cea de-a opta ediție, spectacolul de muzică, sport și voie bună promovează prietenia. Grădina „Printre Măguri” din Satul Banului (comuna Măgureni,Prahova) este locul în care s-a creionat ideea de Via Muntenia. Simbolicul kilometru 0 al traseului nu a fost întâmplător fixat în această grădină.
Între 29 și 31 iulie 2022, invitații de pe scenă au fost Taxi, Sarmalele Reci, Mircea Vintilă & Vali Vătuiu, Daniel Iancu, trupa Spam, Folk Frate, Ovidiu Mihăilescu, Eugen Avram și Marius Matache. Invitații din grădină, mulți la număr, așa cum ne-au obișnuit, au dansat, au cântat și au vibrat împreună cu artiștii. Printre ei, și-au făcut loc meșterii populari, cu produsele lor din piele, lavandă, piatră sculptată și bucate tradiționale.
Spațiul idilic al grădinii permite atât agitația cu dans și foc de tabără pe timp de noapte, cât și relaxarea, în parfumul fânului cosit, pe timpul zilei. Zilele de festival au de toate : ture cu bicicleta pe cărările umbrite din împrejurimi, hoinăreli prin sat sau de-a lungul râului Prahovița din apropiere, jocuri de socializare în grădină, sau pur și simplu detașare totală la umbră (nu e nici semnal la telefon).
În expediție până la Stâna din Deal
La inițiativa preotului din Satul Banului, un grup de 20 de copii din Măgureni și-a luat bicicletele și a pornit într-o expediție de o zi pe Via Muntenia. Unul din scopurile escapadei – să facem cât mai mult sport în natură – a fost atins: copiii au pedalat 36 de km până la Provița de Sus și înapoi. Drumul a fost un adevărat antrenament cardio, căci până la stână e de urcat….așa că cei care nu au mai putut au avut la dispoziție două mașini, care au însoțit grupul.
Un alt scop al expediției a fost cunoașterea zonei, cu istoria și tradițiile ei. De-a lungul Văii Proviței încă se mai găsesc fostele hanuri unde trăgeau drumeții ce treceau vama dintre Țara Românească și Transilvania, cândva aflată la Câmpina. Deși acum li s-a dat o altă folosință (au devenit magazine sătești sau terase), clădirile aduc cu ele din trecut povești despre cum se călătorea odinioară.
După atâta drum, recompensa de la stână a fost o porție bună de mancare tradițională ciobănească, muntenească. O zi de vară de neuitat !




Inaugurare Via Muntenia - 25 iunie
Ruta este practicabilă în orice anotimp și este ferită de trafic intens. Străbate zone de deal sau de șes înalt, prin sate, păduri, pe lângă râuri și lacuri sau mici localități urbane. Călătorul va întâlni tradițiile și cultura locală, obiceiurile culinare autohtone, meșteșugurile străvechi sătești autentice, mănăstiri, muzee, sau vestigii ale trecutului. Din loc în loc, există zone de cazare (pensiuni, gazde locale) sau de campare.
Prezent la inaugurare, reprezentantul Primăriei Focșani, Traian Negulescu a propus lansarea proiectului și în județul Vrancea, la jumatatea lunii septembrie. „Noi, în orașul Unirii, suntem la unul din capetele acestui proiect minunat, sau la debutul lui. Vom putea identifica până atunci (septembrie) cele mai bune trasee, zone de vizitat, cele mai bune oferte culinare, astfel încât să avem un început foarte frumos al Viei Muntenia, care în timp se va dezolta probabil și în Buzău și mai departe”, a spus el.
La rândul său, primarul comunei Măgureni, Gheorghe Iordache, ne-a asigurat de tot sprijinul său pentru Via Muntenia: „Pe lângă ceea ce facem noi ca administrație locală, activitățile derulate de Liviu și echipa lui nu fac decât să aducă faimă localității noastre, ne ajută să punem în valoare peisajele naturale cu care Dumnezeu ne-a înzestrat, monumentele istorice pe care le avem. Vă știu ambițioși și sunt convins că veti merge înainte, în ciuda unor dezamăgiri, și că veți face lucruri din ce în ce mai bune, care vor deveni cunoscute. Doresc mult succes proiectelor pe care doriți să le implementați!”
Alături de prietenii și voluntarii Asociației a fost la inaugurare și vicepreședintele Federației Române de Ciclism, Ștefan Laibner. Asociația Drumuri printre Măguri este deschisă colaborării cu organizațiile/entitățile din zona culturală, sportivă sau educațională pentru promovarea, prin evenimente, a acestei rute.
Invitații au fost conduși apoi de Liviu Ungureanu să vadă punctul zero al Viei Muntenia și bifurcația de unde drumul o ia fie spre Focșani, prin ruta denumită Drumul Doamnei Neaga, fie spre Cozia, prin Drumul lui Mihai Viteazul. Ziua s-a încheiat cu un concert Boschito, organizat în Grădina Printre Măguri, de către Club Touché din Băicoi.
Călător pe Via Muntenia : primii 60 de kilometri pe jos

Florian este unul dintre primii temerari care au pornit pe Via Muntenia. După 12 ani de străinătate și după ce a străbătut pe jos Camino de Santiago de trei ori, i-a plăcut ideea de a încerca un camino autohton. A aflat din presă de existența acestui drum, și-a luat rucsacul și bocancii și, într-o sâmbătă dimineață, s-a urcat în trenul care l-a dus la Florești. Din București până la Florești a făcut aproximativ o oră, iar de acolo până la Vulcana Pandele, în două zile, în jur de 60 de kilometri.
„Peisajul subcarpatic e de un pitoresc deosebit, zonele sălbatice mi-au plăcut foarte mult, iar oamenii întâlniți au fost foarte primitori”, ne-a povestit Florian. Aceasta a fost prima etapă a călătoriei sale, va continua cu bucata dintre Vulcana și Câmpulung și apoi Câmpulung – Călimănești.

Singur și cu cortul în rucsac, Florian a găsit loc de campare în Gorgota doar în fața școlii din sat. Următorul sat însă, Glodeni, este după părerea lui mult mai bine organizat și pregătit logistic pentru a primi astfel de pelerini. „Am găsit ușor magazine, apă potabilă, o comunitate unită. Am participat la slujba de duminică, și imediat după, preotul a venit la mine și am stat de vorbă. S-au alăturat și alți săteni care m-au invitat la masă. Iar la plecare, m-am oprit la una din case, am vorbit cu proprietarul, care și el m-a invitat în curte, am băut o cafea și mi-a făcut un pachețel pentru drum. Este o primire de care nu ai parte în străinătate”, explică el.
Întors în București, Florian spune că s-a simțit la fel de bine și de încărcat spiritual ca atunci când venea de pe camino-ul spaniol. Totuși, ar fi bine dacă oamenilor le-ar păsa mai mult de mediul înconjurător și l-ar păstra curat !



Început de an, început de drum
Încă din zorii lui 2022 ne-am apucat de treabă și am dat startul marcării drumului. Pentru început am desenat la loc vizibil semnul M (Muntenia) acompaniat sau nu de săgeată, cu galben, pe fond albastru. La intersecții, în funcție de resursele pe care le vom avea, vom monta și indicatoare. Primele localități marcate : Ruda, Provița de Jos, Moreni, Iedera.
Apoi am continuat până la Câmpulung.