Veni, vidi, amavi
Drumul lui Mihai Viteazul
Târgoviște
Aflat la 80 de km de București, Târgoviște este « capitala » județului Dâmbovița și fostă reședință domnească și cetate de scaun a Țării Românești între 1396 și 1714. Orașul a deținut timp de aproape trei secole statutul de cel mai important centru economic, politico-militar și cultural-artistic al regiunii, Târgoviște. Aici s-au născut sau au trăit de-a lungul vremii numeroase personalități ale lumii literare, muzicale sau artistice, cum ar fi tipograful Macarie, autorul primei cărți publicate la noi în 1508; diaconul Coresi (d. 1583), traducător și meșter tipograf; Ion Heliade Rădulescu (1802–1872), scriitor, filolog, politician; Grigore Alexandrescu (1810–1885), poet.
Alături de ei mai sunt Gabriel Popescu (1866-1937), gravor; Ioan Alexandru Brătescu-Voinești (1868–1946), scriitor; Gheorghe Petrașcu (1872-1949) pictor și academician ; Ileana Sărăroiu (1936 – 1979), interpretă de muzică populară, romanțe și muzică ușoară; Laura Stoica (1967–2006), cântăreață, actriță, compozitoare de muzică pop-rock. Mai multe detalii
Vulcana cea cu ape binefăcătoare
Valea şi dealurile Vulcănii sunt câteva dintre colinele cutate, care încing ca un brâu, pe la sud, lanţul Carpaţilor. Pădurile de foioase, în special de fag, îmbracă dealurile domoale și dezvăluie, toamna, un spectacol fascinant al culorilor.
În subsol, apele minerale iodurate au proprietăți vindecătoare, întrucât posedă sodiu, calciu, iod, brom și magneziu, bune pentru îndreptarea reumatismului.
Înainte de al Doilea Război Mondial, oameni din toată ţara veneau să se trateze de boli pe aceste meleaguri.
Moreni - istorie și petrol
Încă din 1691 Moreniul a devenit cunoscut pentru zăcămintele sale de țiței. Primele rafinării apar însă pe la 1880, când se fac exploatări mai serioase. Până la începutul primului război mondial la Moreni activau 16 companii petroliere străine și românești. Jumătate din producția de petrol a României se extrăgea de la Moreni înainte de anul 1929.
Potrivit documentelor, în perioada interbelică România ocupa locul 5 din lume la exportul de produse petroliere și locul 7 la nivel de rezerve. Dacă adaugăm și zona Ocnița, putem spune că peste 90% din producția totală de țiței a țării era asigurată doar din aceste două rezerve.
În timpul celui de-al doilea război mondial, Germania era dependentă de petrolul românesc. Pentru a asigura protecția zăcămintelor, în zonă au fost deplasate numeroase forțe militare, atât române cât și germane, bine dotate cu armament. Aproximativ 2000 de germani au fost grupați în așa-zisa „Divizie Petrolieră”.
În Moreni există mai multe puncte în care armata germană a construit fortificații (cazemate), iar urmele acestora se mai găsesc și astăzi.
Cazemata este o lucrare de apărare, construită din lemn și pământ sau din beton armat, care protejează militarii de bobardamentele artileriei și împotriva bombardamentelor aeriene.
În drum spre Câmpulung: prin satele Râul Alb, Pucheni, Vârfureni, Malu cu Flori
Câmpulung
Fostă reședință domnească din Țara Românească, orașul Câmpulung Muscel se află în nordul județului Argeș, la 60 de kilometri de Pitești. Prima atestare documentară datează din secolul al XIV-lea (anul 1300), fiind cel mai vechi oraș din Țara Românească. Aici își are originea primul document cunoscut în limba română, Scrisoarea lui Neacșu către judele Brașovului, referitoare la mișcările militare ale otomanilor la Dunăre. Timp de patru decenii Câmpulungul a fost centrul politic și administrativ al statului. Mai multe detalii
Curtea de Argeș
Prima capitală a Țării Românești, Curtea de Argeș, este orașul cu cele mai importate edificii bizantine de pe teritoriul Românie. Așezat în partea de nord a județului Argeș, la o altitudine de 450 de metri, în bazinul superior al râului cu același nume, orașul este înconjurat de dealurile și muscelele sudice ale Muntilor Fagaras. Orașe învecinate sunt Pitești – 38 km, Râmnicu-Vâlcea – 36 km și Câmpulung – 45 de km.
Localitatea a fost atestată documentar în secolul al XIII-lea, când a fost resedinta de scaun a voievodului Seneslau, al cărui fiu Basarab a unit toate cnezatelor și voievodatele dintre Carpați și Dunăre într-o singura țară. Mai mult
Călimănești-Căciulata
Punctul terminus din partea de vest a Viei Muntenia, stațiunea Călimănești-Căciulata se află în județul Vâlcea, la poalele Carpaților Meridionali, pe malul drept al Oltului, la 18 km nord de Râmnicu Vâlcea și 80 km sud de Sibiu.
Stațiunea beneficiază de o clima specifică depresiunilor subcarpatice adăpostite, fără variații mari de temperatură, cu veri răcoroase și cu ierni relativ blânde. Factorii de cură naturală sunt reprezentați de clima protectoare, dar mai ales de izvoarele de ape minerale (descoperite în 1827), care pot fi sulfuroase clorate, bromate, cu sodiu, calciu, magneziu, la temperatură variabile, mezotermale de 41°C și hipertermale de 49.5°C. Mai multe detalii
Drumul doamnei Neaga
Breaza
Orașul Breaza este așezat la 45 Km de Ploiești, 100 Km de București și 70 Km de Brașov. Localitatea are cam 500 de ani de atestare și a devenit stațiune balneo-climaterică în anul 1928.
Personalitatea geografică a zonei: un relief alcătuit din dealuri și văi, circa 1880 de ore de strălucire a Soarelui pe an, 130 de zile cu cer senin, aer bogat în ioni negativi și în ozon. Acest gen de bioclimă solicită puțin sistemul nervos central și glandele cu secreție internă, ducând la diminuarea stresului. Iată de ce Breaza este comparată cu vestita stațiune elvețiană Davos și este căutată pentru calitatea aerului. Mai multe detalii
Câmpina
Situat pe Valea Prahovei, între trei râuri (Câmpinița, Doftana și Prahova), municipiul Câmpina este așezat pe un adevărat amfiteatru natural. Frumuseţea şi blândeţea climei au determinat personalități ca pictorul Nicolae Grigorescu, savantul Bogdan Petriceicu Hasdeu, dr. chimist Constantin Istrati, Ion Heliade Rădulescu să-și facă reședința aici. Orașul se întinde între 470 m și 580 m altitudine. Despre Câmpina se spune că este orașul din România cu cele mai multe ore anuale de strălucire a soarelui (peste 2.100), iar numărul de zile însorite trece de 180. .
Slănic Prahova
Orașul este cunoscut pentru lacurile sale sărate și pentru salina, una dintre cele mai mari din Europa. La 40 de kilometri de Ploiești, așezată pe râul Slănic, în zona de Curbură a Subcarpaților, la o altitudine de 413 m, stațiunea Slănic Prahova este deschisa tot timpul anului, beneficiind de o climă temperată specifică dealurilor împădurite, cu veri plăcute și ierni relativ blânde.
Slănicul a fost atestat documentar în 1532, apoi în 1685, an în care o jumătate din moșia Slănic a fost cumpărată de spătarul Mihai Cantacuzino pentru a deschide ocne de exploatare a sării. Istoria și economia orașului Slănic sunt în bună parte legate de prezența unui zăcământ important de sare în zonă, atât în subteran cât și la suprafață. Mai multe detalii
Vălenii de Munte
Un mic orășel de deal, a cărui faimă începe odată cu Universitatea Populară de Vară, înființată de marele istoric Nicolae Iorga, în anul 1908.
Altfel, orășelul se află într-o depresiune, pe Valea Teleajenului, la 98 km distanță de București și 28 km de Ploiești. Aşezarea s-a înfiripat undeva înainte de anul 1400 cu denumirea de Berevoieşti, iar în anul 1409 apare consemnată, într-un hrisov al domnului Ţării Româneşti, Mircea cel Bătrân, cu numele Văleni, adică „locuitorii din Vale”. Mai multe detalii
Frumusețile Buzăului
Este un județ pe care Via Muntenia îl taie, aproape în întregime, în drum spre punctul terminus, Focșani. Este o zonă de legătură între arcul Carpaţilor şi Câmpia Dunării, întinzându-se pe o arie la graniţa dintre cele trei provincii istorice româneşti – Muntenia, Moldova şi Transilvania. Capitala lui, orașul Buzău, este situat la jumătatea distanței dintre Polul Nord și Educator, după cum ne-au spus localnicii.
Brăzdat de râul cu aceeași denumire, județul acoperă armonios trei forme de relief: muntele, la nord, câmpia, la sud și dealuri pline de livezi, la mijloc. Unele dealuri se apleacă lin spre sud și se bucură de un climat mediteranean favorabil viticulturii, motiv pentru care în zonă se produc vinuri delicioase.
În Buzău sunt foarte multe de văzut, aflat, vizitat și experimentat. Mai multe detalii
Orașul de pe Milcov - Focșani
Milcovul este râul pe care voievodul Ștefan cel Mare a stabilit hotarul dintre Moldova și Țara Românească în anul 1482. Focșaniul este municipiul de reședință al județului Vrancea, la limita dintre regiunile istorice Moldova și Muntenia.
Se spune că denumirea orașului se trage de la numele unei familii Focșa, „moldoveni buni și drepți din vremea lui Ștefan cel Mare”.
Prima consemnare ca sat a localității provine de la începutul secolului al XVII-lea, iar după anii 1615-1620 este menționat ca târg aflat la intersecția drumurilor comerciale care uneau Țara Românească cu Moldova.
Mănăstirile
Cuvântul provine din limba greacă și înseamnă locuință izolată.
Poate fi un așezământ sau un ansamblu de clădiri, înconjurat sau nu de ziduri de apărare.
Primele mănăstiri creștine au fost construite în secolul al IV-lea în Egipt și Siria. În cultul ortodox, mănăstirea are în centrul de compoziție biserica, în jurul căreia se află construcțiile anexe, între care chiliile, paraclisul (mică biserică cu destinații restrânse), sau turnul-clopotniță.
În evul mediu mănăstirile au devenit mari proprietari funciari și deținătoare de adevărate tezaure, iar multe dintre ele au constituit centre de cultură și artă.
Drumurile Mihai Viteazu și Doamna Neaga sunt presărate de numeroase mănăstiri, unele dintre ele monumente de arhitectură. Oricare însă poate fi un loc de popas și o aventură spirituală, obiectiv de atins în periplul pe Via Muntenia.