Obiective turistice
Câmpulung
Așezat pe unul dintre cele mai importante drumuri de legatură din Evul Mediu, între Țara Româneascã și Transilvania, orașul devine punct vamal pentru negustorii care treceau cu carele de mărfuri prin Pasul Bran. Aceste condiții favorabile au făcut ca aici să înflorească meserii noi și să se dezvolte comerțul intern și extern. Numeroșii meșteșugari (olari, sobari, blănari, cojocari, tăbăcari, pietrari, lemnari, morari, măcelari) erau organizați în bresle și grupați în cartiere distincte. Prima fabrică de hârtie din țară a apărut în 1643 la Câmpulung.
“Făcui domnia mea casă de învățătură“
Oamenii politici au susținut de-a lungul vremii educația și școala, conștienți fiind de rolul lor în răspândirea culturii. La Câmpulung a funcționat una dintre cele mai vechi școli din Țara Românească, înființată în 1552 de doamna Chiajna, soția domnitorului Mircea Ciobanu. Tot aici, Antonie Vodă (1669-1672 ) a înființat prima școala obștească în limba română: „făcui domnia mea casă de învățătură, adecă școala, în orașul domniei mele Câmpulung.”
Este considerat orașul cu cea mai autentică arhitectură românească, bogata lui istorie și tradiție lăsând în urmă clădiri de epocă, case memoriale și numeroase obiective din și de lângă centrul urban.
Muzee
Muzeul de Etnografie și Artă populară este este deschis într-una una dintre cele mai vechi case din oraș, construită în 1735, monument de arhitectură veche românească. Sunt adunate și păstrate aici costume populare muscelene, piese de interior din casele țărănești, relicve, opere de artă cu valoare documentară, realizate de artiști locali, care vorbesc despre isotria meleagurilor, dar și despre oamenii de seamă născuți în Câmpulung.
Muzeul de Artă și Istorie
Câmpulungul și împrejurimile sale sunt locuri cu o puternică încărcătură istorică, prin mulțimea siturilor arheologice și a monumentelor. Muzeul de Artă și Istorie a reușit să creeze un culoar al timpului coborând până în preistorie, prin colecția de valori pe care o prezintă : de la obiecte de piatră, unelte de os, la ceramică elenistică, arme și ceramică romană cu elemente dacice, monede romane, toate expuse acum în secţia de istorie. Secţia de artă cuprinde o colecţie de lucrări de valoare ale unor artişti plastici români din perioada interbelică şi de după cel de-al Doilea Război Mondial.
Muzeul „Arta Lemnului”
Muzeul are o colecție impresionantă, unică în România, de obiecte prelucrate în lemn : unelte, arme, scule, obiecte de uz casnic, instrumente muzicale, care de lemn (unul cu o vechime de 400 de ani), lăzi de zestre (având peste 250-350 de ani), stâlpi şi uşi de case meşteşugit înflorate. Muzeul are 19 săli de expoziţie şi o secţie în aer liber.
Curtea Domnească şi Ansamblul Mănăstirii Negru – Vodă
Ansamblul este dominat de turnul clopotniţă, o construcție solidă pătrată, înaltă de peste 30 de metri, care asigură acesul în incintă. Ctitorie a lui Basarab I, biserica voievodală a fost terminată în 1315 și va supraviețui circa 300 de ani până când un cutremur puternic o pune la pământ. Apare atunci domnul Matei Basarab care o reface din temelii, construiește casa domnească și masivul turn-clopotniță.
Casa domnească are o pivniță și patru încăperi cu două mici coridoare boltite. Vioevodul a instalat în această mănăstire o tipografie care răspândit cărți în toată țara.
Tot el a mutat lângă mănăstire târgul de Sfântul Ilie și a ridicat un han și prăvălii.
Într-o a doua incintă, în mijlocul unei livezi se află ultima componentă a ansamblului, bisericuța bolniță, construită din zid în 1718.
Mausoleul de la Mateiaș
Monumentul ridicat pe dealul Mateiaș amintește de ostașii căzuți în primul război mondial, în luptele din zona Rucăr, Dragoslavele, Valea Mare-Pravăț, Câmpulung, împotriva trupelor germane. Este format dintr-un mausoleu, un muzeu istorico-militar, un basorelief cu o cupă din piatră de Albeşti în care arde o flacără veşnică. Se află la 11 km de Câmpulung spre Braşov.
Castrul roman Jidava – tabăra militară fortificată
Ca provincie de graniță a imperiului roman Dacia avea un rol important de apărare împotriva atacurilor barbare. În acest scop romanii au construit linii de fortificație care cuprindeau castre de pământ sau de piatră. Unul dintre ele, singurul construit din piatră și cărămidă și cel mai mare de altfel, este cel aflat la patru kilomentri de Câmpulung, spre Pitești. Castrul avea forma dreptunghiulară și rolul de a controla drumul prin pasul Bran.
Era înconjurat de un zid de incintă prevăzut cu turnuri dreptunghiulare pe laturi și semicirculare la colțuri. În prezent este restaurat şi se poate vizita.
Casa memorială George Topârceanu
La opt kilometri de Campulung, în comuna Valea Mare Pravăț se află Casa Memorială George Topîrceanu, o casă țărănească, cu pridvor la etaj, în care poetul și-a petrecut opt ani din viață. Aflată în patrimoniul Muzeului Municipal Câmpulung, casa adăpostește exponate legate de viața și activitatea poetului, o parte a bibliotecii personale, scrisori adresate familiei și prietenilor, manuscrise, fotografii, arme de vânătoare, bastoane. O scară interioară de lemn duce la etaj unde, în două încăperi a fost recreată atmosfera în care a trăit și a scris George Topârceanu. Către stradă, un dormitor cu mobilier de epocă și multe țesături populare evocă pentru vizitator calmul orelor de odihnă ale poetului.
Vârful Mățău
Dealul Mățău (1017 m), din comuna Mioarele, declarat cel mai înalt din România, se află la doar cinci km de centrul orașului Câmpulung Muscel .
De pe acest deal, când este senin, se pot vedea cu ochiul liber Piteștiul, munții Piatra Craiului, Iezer, Făgăraș și chiar semețele vârfuri, Moldoveanu, 2543 m, și Negoiu, 2535 m.
Aici este amenajată o pârtie de schi cu lungimea de aproximativ un kilometru. În vârful dealului are loc an de an, în seara zilei de 25 octombrie, ceremonialul nocturn numit Focul lui Sumedru. Evenimentul simbolizează încheierea anotimpului agrar și începerea iernii.
Un pic de istorie
Într-un dicționar geografic al județului Muscel de la 1893 arată că „Radu Basarab, în sentimentele sale umanitare a fondat la Mățău un ospiciu de sărmani, pentru adăpostirea orbilor, șchiopilor, gârbovilor, ologilor și altor nenorociți, înzestrându-l însuși cu acea moșie (Mățăul de Jos) și scutind populația acestor sărmani de orice dăjdii de peste an ».
Turiștii care ajung în comuna Mioarele pot vizita și situl arheologic ce cuprinde curțile boierești din punctul Hobaia, de lângă satul Suslănești, datând din secolele al X-lea și al XI-lea.
