Pentru gurmanzi
Satul Banului și al ciupercilor
Pădurile din jurul comunei Măgureni abundă în ciuperci de toate felurile, dar mai ales în bureți. Localnicii cunoscători ai speciilor comestibile se întrec primăvara în a le culege, pentru a le vinde sau a le conserva sub diferite forme. Lor li se spune burețari.
Dacă bureții sunt primăvara și vara, toamna sunt ghebele.
Cu această resursă importantă, în Satul Banului a înflorit o adevărată gastronomie bazată pe ciuperci. Astfel, s-au transferat din gură în gură, ca și doinele populare, rețete „de la bunici și străbunici „ care au fost însă modificate, pe ici pe acolo, de către nepoți. Doar gusturile se mai schimbă…
Se pot mânca în Satul Banului tocană sau ciorbă de bureți, tocana de ciuciuleți cu leurdă, zacusca de ghebe, bureți murați etc. Alte bunătățuri mai sunt stufatul de leurdă (verdeața cu miros de usturoi, culeasă primăvara din pădure) sau pâsatul (porumb măcinat mai mare, fiert în lapte cu unt).
Vedeta bucătăriei este însă tăbârca. Rețeta ei este reinterpretată de chef Andreea, care a făcut-o și mai gustoasă. „ Bunicii puneau un dovleac mare pe plită, îl lăsau să se coacă, după care adăugau lapte și amestecau conținutul”, povestește Andreea.
Acum prepararea tăbârcii e mai laborioasă, pentru că dovleacul e lăsat o noapte întreagă să se scurgă de zeamă, apoi se coace, se pune cremă de lapte, nuci coapte și scorțișoară. Este cel mai cerut desert de către clienți.
Toate aceste mâncăruri se găsesc la Satul Banului Guest House.
Delicatese pentru mese boierești la Păstrăvăria Doftana
La aproximativ 15 km de Măgureni și 3 km de Câmpina, pe Via Muntenia, se află satul Lunca Mare cu faimoasa Păstrăvărie Doftana. Aici veți găsi nu mai puțin de 32 de preparate din pește, pe lângă pătravul clasic făcut la jar, ceea ce face ca acest punct gastronomic să fie unic în partea de S-E a României. Păstrăvul de aici e hrănit cu furaje biologice și preparat natural, sigurul ingredient pentru conservare fiind sarea, după cum ne spune proprietarul Vasile Lupu. ”Păstrăvul crescut la Păstrăvăria Doftana are gust pur de apă dulce de munte, carnea este tonificată şi are fibra musculosă, datorită înotului în curenţii puternici de apă din bazin.
Alte avantaje sunt mediul natural și densitatea minimă de pești din bazin, care influențează calitatea păstrăvului”, a adăugat el.
Este o afacere de familie, în care sunt implicați toți membrii. Păstrăvul este crescut în cele șase bazine de pământ, cu apă primenită în continuu, direct de izvorul aflat la trei kilometri. Apoi este pregătit într-o mică fabrică-atelier sau în bucătăria restaurantului, după rețete moștenite din bunici sau inventate.
Printre bunătățurile pe care le puteți găsi la Doftana se numără borșul, păstrăvul la plită sau prăjit în mălai, copt pe jar și afumat, chifteluțele, burgherii, zacusca, sărmăluțele, cârnații, fileurile afumate, salata de icre etc.
Totul a început în 2016 când Vasile a coborât în Lunca Mare din satul Prișcu, aflat la izvoarele Doftanei, unde a învățat meseria de la bunicul său. ”Cum am cunoscut acest colţ de rai şi cum am învăţat de la bunicul meu această îndelednicire în creşterea păstrăvului, a fost simplu fapt că am avut privilegiul acelor vremuri să-mi petrec vacanţele acolo şi să-mi ajut bunicul la treburile din gospodarie. Am fost atras în special de păstrăvi, pentru că sunt diferiţi de celelalte animale şi totodată mi-a plăcut să pescuiesc” povestește Vasile.
Dar ideea afacerii nu i-a venit decât mai târziu, după niște ani petrecuți în Franța. Vasile a fost mai întâi pădurar, apoi a muncit cinci ani în Franța, unde a învățat și antreprenoriatul. ”Mi-a folosit foarte mult experienţa dobândită acolo, pentru că altfel cred ca nu aş fi reuşit în haţişul birocratic din ţara noastră”, a mai spus el. Acum Vasile vinde până la 50 de tone de păstrăv pe an, prin magazinul său online sau în marile lanțuri de supermarketuri. Clienții îi vin în special din partea de sud a țării, dar și prin agenții de turism. A beneficiat de multă publicitate din partrte presei și mai ales a televiziunilor, pentru că piața de pește din România nu este foarte dezvoltată, iar brandu-ul creat de el este o garanție a calității și a ecologicului.
Păstrăvăria Doftana a obținut 13 diplome pentru produsul tradițional și de calitate pe care îl livrează.
Dulcețuri și șerbeturi din Poiana Fermecată
Pe Via Muntenia, nu departe de Câmpulung Muscel, într-o mică fabrică din satul Bughea de Jos, dulceața fructelor de pădure devine ingredientul principal pentru gemuri, sirouri și șerbeturi, culese și produse local. Proprietarii, Bogdan și Ramona Pârvu ne-au spus că toată materia primă vine direct din pădure sau din grădină : plante medicinale, fructe de pădure (muguri de brad și de pin, izmă, păpădie, zmeură, fragi, afine, mure, cireșe amare, catină, măceșe, alune de pădure) sau ciuperci (mitarci, ghebe, fagane, vineciori, creasta cocosului și altele).
Rețetele vechi sunt reinventate, combinate, sofisticate, dar totuși preparate manual. Se produc aici dulcețuri, siropuri, șerbeturi, ceaiuri, zacuscă, sosuri, salate, tocănițe, supe și ciorbițe.
Povestea lor a început în 2011, cu o pensiune turistică în Bughea. „Turiștii veneau să se bucure de minunile neîntinate ale naturii, de ciripitul pasărilor, de aerul pur, de peisajul mirific desenat parcă de mâna unui pictor iscusit și… de bucatele delicioase preparate aici după rețete tradiționale, unele păstrate în forma lor veche, altele puțin reinventate, cu bun gust și cu multa pasiune”, ne spune Bogdan.
Ulterior, la îndemnul celor care le-au trecut pragul, soții Pârvu s-au gândit să lărgească aria de promovare a delicateselor, pentru a ajunge și la cei care nu vin la Bughea. „Așa a luat naștere gama noastră de produse cu care ne mândrim și care este foarte apreciata atât în țară cât și peste hotare: “Delicatese din Poiana Fermecată”. Astăzi, am renunțat de mult la pensiune, dar mai avem disponibilă pentru drumeți o casa de vacantă, pentru cei care doresc să vadă cum se fac delicatesele” , a completat el.
