Obiective turistice
Orașul de pe Milcov- Focșani
Un moment important în istoria sa l-a constituit perioada Unirii Principatelor Române din 1859, devenind astfel și „Orașul Unirii”, act care i-a marcat destinul până în zilele noastre.
Cei mai mulți vizitatori poposesc pentru prima dată în Piața Unirii, aici fiind situate cele mai importante obiective turistice ale orașului: Palatul Administrativ, Obeliscul Unirii, Ateneul Popular „Maior Gheorghe Pastia”, Grădina Publică din Focșani, cinematograful Balada.
Monumentul Unirii, operă a sculptorului Ion Jalea, a fost inaugurat la 24 ianuarie 1976. Pe basorelief se află Alexandru Iona Cuza, înconjurat de fruntaşii unionişti de la 1859, alături de un muntean şi de un moldovean strângându-și mâinile în faţa bornei de hotar.
Ateneul Popular, o construcție interbelică declarată monument istoric, este teatru. Construcția teatrului a fost realizată, printr-o donație a maiorului în rezervă Gheorghe Pastia. Condiția lui pentru a face donația a fost ca teatrul să poarte veșnic inscripția Teatrul „Maior Gheorghe Pastia”.
Lucrările au început în anul 1909, iar inaugurarea s-a făcut pe 22 noiembrie 1913 cu spectacolul „Fântâna Blanduziei”, scris de Vasile Alecsandri.
În Focșani se găsesc și câteva muzee care nu ar trebui ratate, între care menționăm Muzeul Unirii și Muzeul Viei și Vinului.
Muzeul Unirii pune în valoare documentele ce atestă faptul că orașul Focșani a jucat un rol important în unirea celor două Principate Românești. În cadrul muzeului sunt expuse și câteva piese de mobilier care au aparținut familiei domnitorului Alexandru Ioan Cuza
Muzeului Viei şi Vinului a fost amenajat în fosta clădire a instanțelor focșănene. Până în anul 2012, aici au funcționat Tribunalul Vrancea şi Judecătoria Focşani, iar ulterior clădirea a intrat într-un amplu proces de reabilitare şi modernizare, care a fost finalizat în 2024. Se știe că Vrancea este ”țara viei și vinului”, fiind județul cu cea mai mare suprafață cultivată cu viță de vie, cu un patrimoniu viticol de 27.639 ha, aproximativ 10% din suprafața viticolă a României.
Sursa Visit Vrancea
Lacul Vintileasca sau Lacul Fără Fund
La 61 de km de Focșani, direcția județului Buzău, în localitatea Vintileasca și la poalele Munților Vrancei, se află Lacul Fără Fund, unul dintre cele mai frumoase lacuri de munte din România
Situat chiar pe platoul de la intrarea în comună, acest lac a luat naștere prin acumularea apelor in depresiune, în urma procesului de dizolvare a sării și a tasării în zonele de sare. Lacul Fără Fund este situat la o altitudine de aproximativ 1.000 de metri și este destul de adânc, dar nu am găsit date precise legate de adâncimea lui.
Este alimentat de mai multe izvoare de apă curată, care îi conferă o culoare turcoaz și o transparență impresionantă. Numele lacului provine de la faptul că nimeni nu a reușit să determine cu exactitate adâncimea acestuia.
Lacul Fără Fund este înconjurat de o pădure de foioase și de un peisaj montan spectaculos, fiind un loc ideal pentru drumeții în natură.
Pentru a ajunge la Lacul Fără Fund, turiștii trebuie să urmeze un traseu montan de aproximativ trei kilometri, care începe din satul Vintileasca și urcă pe versantul muntelui.
Circulă mai multe legende legate de existența acestui lac. Una dintre ele spune că pe vremuri, pe actualul amplasament exista un sat ce avea o singură fântână. În vremurile secetoase sătenii au decis să nu mai împartă apa cu nimeni. Un călător însetat a apărut într-o zi în sat, cerând apă, dar locuitorii nu l-au lăsat să bea nici măcar o picătură. Omul a plecat amărât, iar răutatea sătenilor a fost ulterior „taxată” : din noaptea următoare au început niște ploi ce păreau că nu se mai opresc. Fântâna s-a umplut, iar locul a fost inundat și oamenii strămutați.
O altă poveste zice că pe timpul comunismului, s-a încercat de nenumărate ori secarea lacului pentru valorificarea peștelui, dar nu s-a reușit din cauza pârâiașelor ce îl alimentau mereu.
În fine a treia legendă spune că întinderea de apă s-ar fi format în urma unei prăbușiri tectonice produse noaptea, căci dimineața, locuitorii satului au găsit în locul pădurii, o adâncitură ce s-a umplut cu apă. Și-am încălecat pe-o șa și v-am spus povestea așa.