Obiective turistice
Curtea de Argeș
Un oraș încărcat de istorie
Unul dintre primii domni munteni care au sprijinit legaturile comerciale dintre Tara Romaneasca si orasele din Transilvania a fost Vlaicu. Pe vremea lui a fost înființată prima monetarie a tarii și prima scoala locala pentru fii orasenilor la Argeș. În secolul al XIV-lea orasul a devenit prima capitala a Tarii Romanesti. Daca in secolul al XIV-lea Argesul ca asezare urbana era considerat principalul centru politic, economic si cultural al Tarii Romanesti, pe timpul domniei lui Mircea cel Batran (1386-1418), orasul a devenit un actor important in relatiile internationale din sud-estul Europei.
La curtea domneasca din Arges au venit la acea vreme solii din Ungaria, Polonia, Transilvania si din Imperiul otoman pentru a incheia alianțe sau conventii comerciale. Aici a alcatuit Mircea cel Batran planul campaniei contra otomanilor pe care-i va zdrobi la Rovine(1394).
Din 1418 pana in 1431 capitala Tarii Romanesti a pendulat între Argeș și Târgoviște, iar pentru o vreme Argeșul a rămas numai o resedinta ocazionala a domniei. In primul deceniu al secolului al XVI-lea, localitatea Argeș devine Curtea de Argeș.
In primele decenii ale secolului al XVI-lea, a fost ridicata Mănăstirea Argesului, ctitoria lui Neagoe Basarab, domnul Tarii Romanesti (1512-1521). Vremea lui de domnie s-a bucurat de stabilitate interna, efervescență culturală și relații curajoase pe plan internațional.
Incepand cu anul 1866, odata cu urcarea pe tronul Romaniei a regelui Carol I, orasul a reintrat in atentia istoriei. Intre 1886 – 1890 s-a construit Palatul Episcopal în parcul Manastirii Argesului, amenajat in stil frantuzesc, unde regele venea deseori. În necropola mănăstirii Argesului se afla mormintele lui Carol I, al reginei Elisabeta, cunoscuta si sub numele de Carmen Silva, al regelui Ferdinand I și reginei Maria, precum și al lui Carol al II-lea, al lui Mihai I și al reginei Ana.
Amenajarea hidroenergetică a râului Argeș, între 1960-1965 si constructia drumului Transfagarasan, in 1974, au creat o puternica industrie energetica precum si potential turistic in zona.
Olăritul-meșteșug artistic tradițional
Curtea de Arges a fost un important centru mestesugaresc si comercial al tarii. Atât în oraș, cât și în satele din apropiere, au existat meștesugari pe diverse meserii, dar mai ales pe olărit. Acesta s-a dezvoltat în secolele al XVI‑lea si al XVII‑lea și a avut chiar și un cartier dedicat în oraș, denumit „Olari”. Mesterii olari au creat prima breasla și s‑au grupat în Mahalaua Olarilor. Argeșenii știau să împodobească oalele lor cu smalț verde, secret ajuns pe căi tainice la ei din Constantinopol. Fiecare breaslă avea nevoie și de o biserică. Nu sunt foarte bine cunoscute originile acestei biserici, dar după o invazie a ungurilor în iarna 1610-1611, este construită o biserică de zidărie, cu o surprizătoare arhitectură de tip moldovenesc, cu picturi țărănești de inspirație moldovenească.
Traditia olăritului a fost transmisă de-a lungul generațiilor, iar la inceputul secolului al XX‑lea, la Curtea de Arges exista o școală de meserii cu o secție de ceramică. Niște ani mai târziu, a luat ființă prima unitate de profil, prin asocierea liberă a micilor meseriasi în cadrul cooperativei mestesugăresti, iar din anul 1971 functionează o fabrică de portelan menaj.
De neratat
Casa Norocea
Pictorul Dumitru Norocea şi-a început cariera ca învăţător în Gorjul natal, unde s-a ocupat în timpul liber de restaurarea şi pictarea de troiţe.
Ajuns la la Curtea de Argeş, el reuşeşte cu multă răbdare să scoată la iveală pictura de secol al XIV-lea, în stil renascentist. Apoi, în perioada restaurării Bisericii Domneşti, decide să îşi construiască o casă cât mai aproape de acest monument. Face singur planurile, în care îmbină trăsături ale culei gorjene cu stilul neoromânesc şi elemente de vânătoare.
Casa are o sală cu luminator, prima de acest fel din sudul ţării, o sobă de porţelan stil Napoleon al III-lea, un şemineu cu stâlpi din calcar de Albeşti, feronerie vieneză.
Aici lucra şi îşi primea oaspeţii. A avut oaspeţi de prim rang precum regele Carol al II-lea, sau prim-miniştrii I.G.Duca şi Armand Călinescu.
Activitatea lui Dumitru Norocea nu a constat numai în munca de resturare. El a pictat Sala Unirii din Alba Iulia şi a realizat mozaicurile din Catedrala Unirii din Alba Iulia.
Dumitru Norocea şi-a dorit foarte mult ca locuinţa să devină muzeu după moartea sa. În anii 1985-‘86 la parterul casei s-a organizat o expoziţie de etnografie, cu vase de ceramică argeşeană, cusături şi ţesături specifice zonei, costume populare din arealul argeşean şi unelte folosite pentru munci casnice şi agricole.
Fântâna meșterului Manole
Vizavi de Ansamblul Episcopiei, în parcul cu acelaşi nume, se găseşte o fântână, despre care legenda spune că arată locul unde a căzut și s-a stins celebrul meşter Manole, cel care a construit la fel de celebra mănăstire Curtea de Argeș. Pentru a nu mai face o biserică la fel de frumoasă, Neagoe Vodă l-a lăsat pe acoperiş împreună cu ceilalţi „nouă meşteri mari, calfe şi zidari”. Cu aripi din şindrilă Manole a încercat să-şi ia zborul, dar s-a prăbușit. Pe locul unde a căzut a ieşit izvorul cu apă limpede, peste care s-a construit fântâna de astăzi. Monumentul actual a fost ridicat de Episcopul Iosif în anul 1800, deşi prezenţa unei fântâni cu acest nume este atestată documentară în anul 1524.
Transfăgărășanul, drumul asfaltat care începe lângă Pitești și străbate Munții Făgăraș până la altitudinea de 2042 m, traversează Curtea de Argeș. La nord de oraș, drumul trece prin fața hidrocentralei Vidraru, amplasată subteran în masivul Cetățuia. De aici, în apropierea cetății Poenari, drumul urcă pe serpentine și viaducte, trecând prin trei tunele mai scurte și ajunge la Barajul Vidraru. Apoi drumul începe să urce până la ajungerea în golul alpin, lângă Cabana Capra. . După o serie de serpentine, trecând prin dreptul Cascadei Capra, șoseaua traversează prin tunel creasta Munților Făgăraș, între vârfurile Iezerul Caprei (2414 m) și Paltinul (2398 m).
În partea nordică a drumului, Transfăgărășanul trece prin rezervația naturală Golul Alpin al Munților Făgăraș pe lângă lacul glaciar Bâlea, după care urmează o coborâre abruptă în serpentine, de 13 km. Apoi, drumul trece prin apropierea cascadei Bâlea, de aproximativ 68 m, cea mai mare de acest fel în România, aflată la altitudinea de aproximativ 1230 m. Spre final drumul se intersectează cu DN1 în apropierea comunei Cârțișoara.
Reședința regală
Carol I a angajat un architect francez pentru a construi o reşedinţă cu funcţiune mixtă pe locul dependinţelor mănăstirii. Construcţia a fost ridicată în perioada 1878-1888. În aripa de sud, la parter a fost amenajată o sală de primire ornamentată cu fresce – scene din legenda Meşterului Manole.
Cuplul regal locuia la etaj, unde se află și acum cabinetul de lucru al reginei. Carol I și Elisabeta petreceau mult timp la Curtea de Argeş, regina retrăgându-se aici după moartea soţului ei. Reşedinţa din Curtea de Argeş nu a fost revendicată de familia regală a României, astfel că a intrat în posesia Eparhiei Argeşului.
Casa Goangă – monument istoric
Casa a aparținut familiei Ştefănescu-Goangă , oameni de afaceri, intelectuali și politicieni cunoscuți din oraș.
La sfârştul secolului al XVIII-lea, în afara zidurilor oraşului se afla o stupină numită la acea vreme ,,gongărie”. Aceasta aparţinea lui Zamfir Ştefănescu poreclit şi Goangă. După ce trupele austriece au ars orașul în 1788, proprietarul stupinei decide să construiască o casă de piatră.
Casa este generoasă, are două nivele, prispă largă şi acoperită.
A fost finalizată în 1795-1800 şi a devenit reşedinţa familiei Ştefănescu-Goangă. Descendenții acestei familii au fost oameni cu cariere deosebite, negustori iscusiți, profesori universiari și primul rector al Universităţii din Cluj. Unul dintre ei, Mişu Ştefănescu Goangă, a fost un afacerist de succes şi un politician cu rezultate deosebite. Avea mori de apă, dar şi prima moară mecanică din Curtea de Argeş. Ca primar liberal a pavat cu piatră străzile oraşului şi a dezvoltat o reţea de apă cu ajutorul unui rival politic, Armand Călinescu. Mişu Ştefănescu Goangă a ajuns în temniţele comuniste, iar Casa Goangă a fost confiscată de regimul comunist.
Casa Cioculeştilor se află pe strada Armand Călinescu, probabil cea mai veche stradă din oraş.
Finalizată în 1851 casa impresionează prin starea excelentă de conservare. Are o prispă spaţioasă şi pivniţă îndestulătoare, cu grinzi de stejar, patru camere dispuse simetric şi un acoperiş tradiţional. Este situată chiar lângă casa în care a copilărit Armand Călinescu, prim-ministru al României în perioada 1938-1939, asasinat de legionari.
Despre Cioculeşti nu se cunosc foarte multe lucruri. Ştim că erau proprietari de terenuri agricole şi veniturile lor proveneau din cultura pământului. Chiar dacă nu s-au remarcat în mod special, Cioculeştii au lăsat oraşului una dintre cele mai frumoase case.
Sursa Visitcurteadearges.ro